Chic

Mi se pare ca odata, candva, am trait in “regatu’ chicului” sau in preajma lui si acuma am devenit prea fada, lumea mea e prea sincronizata cu lumea majoritatii … MI-ar placea sa gasesc un joc de copii mici, un joc de imbracat mirese sa ma ajute sa ma imaginez :)

E fain sa fii diferit, e misto sa fii a 10 cea sau a o mieanouasutesaispea culoare a curcubeului … asa cum plansele de colorat pt copii (niste jocuri faine rau pentru ce mici)te asteapta cu mii de culori.

Fusta lunga facuta din rochie, fusta purtata cu susul in jos sau adidasi carora le-am sters numele, chefuri tematice ca cel cu hipioti, filme  neholiudiene enjoite de mai mult de 2 persoane, activitati aiurite si spontane, cules de maci inainte de furtuna …

Ma imbracam chic, simteam chic, miroseam persoane chic in jur … era interesant … Persoanele chic sunt misto, am zis!

Mai sunt multe categorii de persoane misto, faine faine faine si dragi mie, dar ce sa-i faci daca azi mi-e pofta de chic?

Fa-ti un sandwich cu nisip si-ti trece, nu? :) si incearca sa te joci cat mai mult, ca prin joc invatam.

Miroase a toamna deja

Picioarele mi-s reci, intotdeauna. Dar acuma simt ca mi-s reci a toamna … Miroase a rece, a aer care te doare cand il respiri. Si miroase cumva foarte curat, a haine prea bine spalate :) Miroase a toamna.

Fa-ti bagajul, Mos Craciun si vino pentru ca dupa toamna imediat vine si iarna, aproape pe nesimtite! Miliarde de suflete de copil te asteapta.  Te astept si eu cu ceai si prajiturele si promit ca voi fi cuminte pana vei veni … daca tot n-am fost tot anul :)

Nu vreau sa mi aduci decat lucruri mici sau foarte mari, imposibil de carat in sacu’ tau. Ce lucruri mici mi-as dori? Spumant de baie de care am avut cu cativa ani in urma si nu mai stiu cum ii zice Avea miros marin si spuma nu disparea speriata cand se intalnea cu clabucii de sapun. Si ceaiuri de fructe de padure as vrea, pungulite elegante cum am vazut acum cativa la o prietena de a mea, foarte bun ceai si foarte delicate pungulite. Si o carte buna, scrisa numai pentru mine :) Ziceam si de lucruri mari. Pai Mos Craciun, alea le las pe seama lu’ Doamne Doamne. Oi fi tu minunat si inca vreau sa cred in tine, dar esti si tu batran si nu vreau sa te impovarez prea tare. Mai sunt si alti copilasi in afara de mine …

Miroase a toamna. Soba asteapta pasiunea focului si eu astept caldura sarbatorilor.

A fi mamica- pagini de jurnal

Domnu’ a facut posibil (dupa aproape 3 ani de incercari nereusite) sa raman insarcinata! Sa te avem! Doamne-ti multumesc! Esti un bebe foarte special, creat in vitro si poate si mai special pentru ca ai avut varsta de 5 zile timp de aproape 8 luni: ai stat cuminte inghetat in timp, asteptand un moment propice sa te prinzi de pantecele meu si sa ne marchezi viata pe veci, sa marchezi destinele noastre (mami si tati) pentru totdeauna!
P.S. in ziua cand te-ai nascut aveai deja 8 luni si ceva de existenta(cat ai stat in pantecele meu) plus aproape alte 8 luni (cat ai stat inghetat in faza de embrion de 5 zile) , deci se poate spune ca la nastere aveai vreo 16 luni deja, un an si 4 luni …interesant, complicat, nu?

12 Mai
Mami, adica eu, am fost azi cu Marius, cu tati tau, la doctor la primul ultrasound!!! Am primit vesti foarte bune! Am in burtica un singur bebe, adica tu: puiutz mic si drag!!!!!!!! Si am fost emotionati de numa ca am auzit cum iti bate inimioara: tic tic tic, in ritm foarte rapid, ritmul vietii tale de fiinta mica si noua, grabita sa creasca, sa se nasca si sa traiasca viata din plin!!! Esti un sufletel de 1/3 cm si deja ai o inimioara ce ti bate! Este uimitor!!!!
Doamne ajuta pe mai departe!!! MULTUMESC CERULUI!!!!

Pentru amandoi faptul ca ti am auzit inimioara batand a fost un moment fffff special, unic, momentu in care am realizat cu adevarat ca existi, ca o viata noua am creat!!! Un omuletz este inauntru meu, o fiinta vie si o cerut si o primit dreptul la viata!!! Fara cuvinte….

Mi-am anulat sedintele e epilare definitiva pentru ca atunci cand esti insarcinata nu este recomandat sa faci.

Raiul

Raiul pt mine e un loc in natura, clar!!!!!!!!!!
Nu neaparat la ocean, mai degraba o poienita cu o cascada langa ….
Multe flori de camp multicolore, o adiere de vant, soare afara, dar nu f arzator, pasarele ciripind si miros de flori si fructe coapte (sa fie si o livada pe aproape)
Si acolo ca la un chef (eu si Marius suntem “gazdele”, te ai prins, nu?) sa apara toti oamenii dragi, vii sau care nu mai sunt intre noi
Dar acolo toti sunt vii si vesnici!!!!!!
Toti sa zambim, sa vb, sa dansam si sa ne bucuram impreuna, sa nu existe ofuri si dureri si vise neimplinite, numai o stare generala de bine, de armonie si pace!!!!
La un moment dat sa fugim in livada sa gustam ceva fructe zemoase….
Sa vb lucruri simple, sa cantam impreuna si sa atipim in iarba cand ne e somn, sa ne trezim la cantecul unei chitari si sa o luam de la capat!!!!!!!!!!!
Tu cum iti imaginezi RAIUL?

Parfumul vaduvei negre

Bun… am terminat H.P. (nu ma astepam la sfarsitul acela) si m-am apucat de „Parfumul vaduvei negre”, asta dupa ce m-am „batut” cu Razvan pe ultimele doua exemplare ale revistei „Flacara”.

Cartea e superba si pot sa spun ca aseara am stat vrero 3 ore de citit, desi mi se-nchideau ochii.



  Actiunea se petrece in Romania zilelor noastre, iar personajele au nume cat se poate de reale. O intalnire a bloggerilor pe undeva prin zona Bran, care ia o intorsatura neobisnuita. Aici apare Iolanda Stireanu – alias Lala(personajul principal), o tipa cu un caracter incredibil, o excentrica desavarsita care, printre altele, uraste muntele si fumeaza .

   Opiniile Iolandei nu sunt deloc banale sau previzibile; tocmai de asta radeam aseara de una singura prin camera, citind, de se mirau ai mei- or fi zis ca am inebunit:)).

Mai multe nu va spun, pentru ca nu e bine sa dezvalui tot, si pentru ca inca nu am terminat-o.

Ideea e ca voi cauta cu stoicism si „Indicii anatomice”, primul volum al seriei ce o are ca personaj principal pe Lala.

Va sfatuiesc din toata inima sa o cititi fara echipament de protectie !

trauma

Când am ajuns acasă beat, m-am trântit pe pat şi mi-am aprins o ţigară. Am început să mă gândesc la ea. Gândurile mi se legau ca într-un post de blog. Nu-i uşor să-ţi găseşti trauma, frate, mi-am zis. Când te întâlneşti cu trauma simţi în acelaşi timp fluturi în stomac şi un fior pe şira spinării. Trauma te lasă imobilizat, e mai rea decât spray-ul paralizant şi anestezia generală la un loc. Trauma e pe viaţă, e umbra aia pe care ai impresia că o vezi seara prin oraş ca prin vis, e faţa pe care o regăseşti replicată în sute de alte feţe, e un rit de iniţiere, e ce te face sa speri mai cu putere şi să te temi mai tare. Trauma e o femeie pe care ţi-ai dorit îngrozitor de tare s-o faci fericită. Și ai ratat. Fericiţi cei care şi-au întâlnit trauma.

Cand orice inceput e greu…

Yeah, well, cam asa este, orice inceput e greu, mai ales cand se regaseste undeva in categoria inceputurilor esuate si aici ma refer la blog / blogging, lucruri despre care stiu mai nimic,dar nici nu ma sinchisesc sa mananc teoria bloggingului pe paine (daca s-ar putea spune si asa).

Asa ca las la o parte frazele bine proportionate in contextul unei logici de bun simt si ma gandesc serios ca acesta sa fie un blog cu si despre ineptii.

Da, ineptiile unui om absolut normal din punctul sau de vedere, un om cu mici si mari defecte la pachet  si care nu se pot schimba niciodata asa cu una cu doua, ca niste muraturi asortate :)))